Apilarnilul

Beneficiile apilarnilului pentru sanatatea umana

Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larve de trantor. Astfel, larvele constituie materia sa prima de baza. In fapt, apilarnilul este obtinut prin colectarea larvelor respective la varsta de sapte zile. Acest produs apicol are proprietati energizante, biotrofice, vitalizante si psihotonice, ajutand la refacerea sistemului imunitar. Denumirea acestui produs apicol mai putin cunoscut de publicul larg a fost data de catre un roman. Asadar, in 1980, apicultorul Nicolae V. Iliesiu a creat denumirea folosind mai multe abrevieri, pentru provenienta APIcola, originea in LARvele de trantor si initialele numelui sau, N. ILiesiu.
De exemplu, in satele din zona Maramuresului, unde satenii foloseau larvele in mod traditional, extrasul din celulele de trantor au primit denumirea populara de „jintita“.
Producere, recoltare si depozitare apilarnil
In fiecare an, sezonul apicol este cuprins in perioada mai – iulie. Intr-o colonie de albine, numarul masculilor este de aproximativ 400 – 1.800 de trantori. Albinele tolereaza un numar limitat de trantori, in functie de nevoia de imperechere a matcilor pe cale naturala. In aceste conditii, cantitatea larvelor de trantor existenta nu depaseste, in medie, 8.000 intr-un sezon apicol.
Specialistii sustin ca, pentru cultura de apilarnil, importante sunt doar stadiile embrionar si larvar, pentru obtinerea unei productii utile. In plus, produsul obtinut din larve trebuie depozitat in recipiente din plastic, de capacitate mica, iar temperatura de stocare a apilarnilului trebuie sa fie cuprinsa intre -5 si -20 de grade Celsius.
Proprietati miraculoase
Specialistii in apicultura, si nu numai, au descoperit ca apilarnilul are proprietati energizante, tonifiante, vitalizante si psihotonice. Mai mult, acestia au constatat ca apilarnilul are un aport extrem de important la refacerea sistemului imunitar al organismului uman.
Acest produs are consistenta si coloritul iaurtului, gustul sau aduce aminte de propolis si polen, fiind, de asemenea, perisabil. Acesta este si motivul pentru care apilarnilul trebuie pastrat la temperaturi foarte scazute. In cazul in care ati procurat apilarnil si nu l-ati pastrat in conditiile propice amintite, trebuie sa stiti ca el se va deteriora intr-un interval scurt de timp, respectiv in aproximativ jumatate de zi.
Continutul si efectele apilarnilului
Apicultiorii si oamenii de stiinta care s-au ocupat de efectuarea studiilor cu privire la acest produs au constatat ca apilarnilul contine 25-30% materie uscata, 9-12% proteine, 6-10% carbohidrati, 5-8% lipide, 2% cenusa si 3% substante neidentificate. In plus, acesta este bogat in hormoni de tip masculin, astfel incat are importante efecte de intarire a organismului.
Astfel, de-a lungul timpului s-a sugerat faptul ca apilarnilul este un stimulent anabolic natural, in sensul ca mareste masa musculara. In unele studii efectuate recent, cercetatorii au descoperit ca puii de gaina carora li s-a administrat apilarnil au prezentat o crestere a masei musculare. Asadar, acest produs natural poate fi utilizat cu succes si in industria alimentara, neexistand frica existentei unor reziduri chimice ale unor hormoni de crestere in carnea destinata consumului uman.

CITESTE "Apilarnilul"

Construirea fagurilor

Construirea fagurilor

Multa vreme oamenii au tot speculat despre felul in care albinele reusesc sa faca celulele sub forma perfect hexagonala.
Pana si celebrul Darwin a speculat pe aceasta tema, insa fara argumente stiintifice au ramas doar niste speculatii.
Recent cercetatorii de la o universitate din SUA, impreuna cu alti cercetatori janonezi au descoperit si descris felul in care albinele reusesc sa obtina aceasta forma perfecta a fagurilor.
Cercetatorii au descoperit ca la inceput forma celulelor din faguri este rotunda, ca apoi, pe masura ce laturile a trei celule se intalnesc, forma sa fie modelata sub forma hexagonala. In acest proces de modelare ceara este incalzita la 45 grade, ceea ce ii confera o elasticitate ridicata, implicit realizandu-se o modelare mult mai usoara.
In cele din urma, albinele lucratoare tinere (cele ce produc si incalzesc ceara), reusesc sa obtina aceasta forma perfect hexagonala, inclinata sub un anume unghi, pentru a nu permite mierii depozitate sa curga din celule.
Totusi constructia perfecta a fagurilor este rezultatul a milioane de ani de evolutie.

CITESTE "Construirea fagurilor"

Tratament intepatura albina

Tratament intepatura albina

Primul ajutor in caz de intepatura de albina depinde foarte mult de gravitatea cazului.
Majoritatea oamenilor suporta destul de bine intepaturile de albine, si pentru ei primul ajutor se poate lua in casa, fara prea multe batai de cap.
Sunt insa si persoane alergice pentru care o singura intepatura de albina poate face diferenta dintre viata si moarte.
Deoarece pana in prezent nu exista un antidot pentru intepatura de albine, aceste persoane alergice trebuie sa fie foarte precaute si sa ia masurile necesare in cel mai scurt timp posibil.
Reactiile alergice debuteaza imediat (intre 2 – 60 minute de la intepatura) si cuprind urticarie, dispnee, prurit generalizat, greata, crampe abdominale, ajungand chiar pana la soc anafilactic. In aceste cazuri, deoarece ele evolueaza foarte rapid, persoana intepata trebuie sa cheme de urgenta ambulanta sau sa se prezinte de urgenta la camera de garda de la cel mai apropiat spital (aici i se va administra, in functie de gravitate, antihistaminice, glucocorticoizi si adrenalina).
Pentru persoanele ce nu dezvolta aceste reactii alergice se pot lua urmatoarele masuri:

• indepartarea acelor din piele  - indepartarea se va face prin taierea acului de la nivelul pielii cu un cutit (sau se reteaza cu unghia). Nu se va prinde acul cu degetele si se va trage de el deoarece tot veninul din ac se va varsa in sange (acul este ca o pompita). In plus varful acului are niste dinti in forma de ancora si nu se poate scoate.
• spalarea locului intepaturii cu apa si sapun, pentru a impiedica unele infectii.
• aplicarea de comprese reci (cu gheata) timp de pana la 20 minute.
• in functie de gravitate se pot administra si antialergice (loratadina sau ibuprofen)
• mai poate fi aplicat local si un unguent ce contine antibiotice.
• apicultorii mai folosesc frectionarea locului intepaturii cu tinctura de propolis, patrunjel, otet, sare etc.
• dupa intepatura evitati sa scarpinati locul intepaturii (in caz contrar se va umfla si mai tare).

Totusi, cei intepati de albine (aici ma refer la oamenii fara reactii alergice), nu trebuie sa isi formeze o parere gresita despre aceste insecte mici. Albinele ce inteapa doar incearca sa isi apere viata sau “casa”. In plus, prin intepatura de albine, veninul produs de aceste fiinte intra in sangele nostru si ne ofera si o serie intreaga de beneficii. Apiterapia trateaza foarte multe boli prin folosirea veninului de albine.

CITESTE "Tratament intepatura albina"

Dispozitiv (masina) pentru gaurit ramele

Dispozitiv (masina) pentru gaurit ramele

Daca pentru amatori gaurirea ramelor utilizate in stupi se face cu sula, pentru apicultorii cu multe familii de albine aceasta varianta este destul de contraproductiva.
In timp, apicultorii au inceput sa realizeze ca o gaurire corespunzatoare a ramelor utilizate in familia de albine usureaza mult munca si duce la o construire frumoasa  a fagurilor de catre albine.
La inceput a fost folosita doar bormasina insa gaurile erau la distante diferite si nu totdeauna paralele.
Apoi apicultorii au folosit diverse sabloane care prin fixarea ramelor in diferite dispozitive au dus la o gaurire corespunzatoare a ramelor, insa productivitatea era inca destul de scazuta.
In timp insa s-au realizat diverse dispozitive care realizeaza o gaurire corespunzatoare a ramelor apicole, realizand 4, 5 sau chiar 6 gauri in acelasi timp (gauri de aceeasi dimensiune si paralele).
Acum aceste dispozitive au inceput sa apara si pe piata, fiind prezente la diverse targuri apicole, ele usurand foarte mult munca apicultorilor si realizand o gaurire corespunzatoare a ramelor.
Gaurirea corespunzatoare face ca distanta dintre foitele de ceara sa fie aceeasi iar lipirea fagurilor artificiali pe sarme sa se realizeze mult mai usor cu aparate de lipit.
In continuare va prezentam un astfel de dispozitiv “la lucru”.

CITESTE "Dispozitiv (masina) pentru gaurit ramele"

Largirea cuiburilor

Largirea cuiburilor

Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prinlargirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin detemperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura.- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Seadauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cuapa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului.Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prininversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.

CITESTE "Largirea cuiburilor"

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana

Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosimurmatoarele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau incelulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se aflacate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauzaca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacescaceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita inspatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nudispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoiturnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cuserbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Estede dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evitaaceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.

CITESTE "Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana"

Stupul vertical cu corp si magazin STAS Schite

Dorim sa va prezentam un model de stup foarte practic si raspandit in stupine, dar care nu se regaseste in cartile de specialitate.
Acesta valorifica modul de comportare al albinelor in conditii naturale si este perfect adaptat conditiilor climatice din tara noastra, avand ca rezultat o buna dezvoltare a lor, precum si recolte sporite de produse apicole.
Stupul se remarca prin simplitate, forma compacta, usurinta in exploatare si corespunde pe deplin cerintelor biologice ale albinelor. Principalul avantaj al acestuia il constituie faptul ca ramele de recolta se introduc doar in timpul sezonului de cules, astfel ca se obtine o miere extrem de curata si de foarta buna calitate. Iernarea se face pe rame mari, ceea ce permite albinelor sa formeze un ghem apropae sferic si sa aiba rezerve considerabile de miere, lucru deosebit de important. De asemenea corespunde normelor UE privind intretinerea familiilor de albine.
Pentru a permite circulatia materialului biologic s-a optat pentru elemente standardizate interschimbabile ale stupului vertical cu magazine, STAS 11383/80 si cele ale stupului multietaj STAS.

CITESTE "Stupul vertical cu corp si magazin STAS Schite"

Schite stupi orizontali

Stupii reprezinta principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Iata niste schite pentru constructia de stupi orizontali, parti componente, sectiune transversala, sectiune paralela cu urdinisul, sectiune perpendiculara pe urdinis.
Stupi orizontali – parti componente

Stupi orizontali – sectiune transversala

Stupi orizontali – sectiune paralela cu urdinisul

Stupi orizontali – sectiune perpendiculara pe urdinis

CITESTE "Schite stupi orizontali"

Fondurile alocate apicultorilor in urmatorii 3 ani

Potrivit MADR, sistemul informatic va avea ca scop evidența numărului de apicultori și a numărului de familii de albine, pe județ, total țară și forme asociative prin îmbunătățirea substanțială a Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor.
“Introducerea acestei măsuri se justifică atât prin faptul că alocarea sumelor de către Comisia Europeană se face, în primul rând, în funcție de numărul de familii de albine deținut de fiecare stat membru și ulterior de măsurile propuse a fi finanțate, cât și prin necesitatea existenței unei baze de date fiabile necesare dezvoltării politicilor în domeniu și asigurării unei trasabilități adecvate în ce privește calitatea și siguranța produselor obținute”, precizează Ministerul Agriculturii.
În prezent, în România, situația statistică a numărului familiilor de albine este gestionată de mai multe entități (MADR, INS, APIA, ANARZ, forme asociative) care raportează valori diferite, înregistrându-se diferențe de 40% și chiar de până la 80%, conform ultimelor solicitări depuse la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ).
În vederea realizării sistemului informatic pentru identificarea stupilor, ANARZ achiziționează, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizițiile publice, atât hard-ul, cât și soft-ul, părți ce compun acest sistem informatic, în limita sumei de 8 milioane de lei, fără TVA alocată cu această destinație pe perioada 2014 — 2016.
Termenul-limită de depunere a cererii și a documentelor care o însoțesc pentru acțiunile prevăzute în PNA este 1 august a fiecărui an.
În 2013, mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Național Apicol, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape șapte milioane euro, din care 3,4 milioane de euro au fost alocați de CE.
Cei 7.076 de apicultori beneficiari ai sprijinului financiar în 2013 dețin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine și sunt organizați în 147 de forme asociative, la nivel național.
România produce anual, în medie, 20.000 — 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, anul trecut producția fiind estimată la circa 17.000 de tone. România deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine și are în jur de 40.000 de apicultori la nivel național, peste 60% dintre aceștea fiind membri ai Asociației Crescătorilor de Albine din România.
Consumul de miere autohton se cifrează, în medie, la 500 de grame pe locuitor/an, mult sub media țărilor UE, unde se consumă între 1,5 kilograme (Olanda și Belgia) și chiar două kilograme în Germania.

CITESTE "Fondurile alocate apicultorilor in urmatorii 3 ani"

Fondurile alocate apicultorilor in urmatorii 3 ani

Apicultorii români vor beneficia în următorii trei ani de un sprijin financiar de 44,5 milioane de lei, aceste fonduri fiind alocate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), conform Programului Național Apicol (PNA) elaborat de România pentru perioada 2014 – 2016 și aprobat de Guvern la finele anului trecut.
“Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alocat pentru PNA 2014 — 2016, este de 44.545.756,82 lei, din care pentru anul 2014, 14.852.830,10 lei, pentru 2015 — 14.855.585,69 lei, iar pentru 2016 — 14.837.341,02 lei. Comisia Europeană participă la finanțarea acțiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acțiune accesată, excluzând TVA”, potrivit actului normativ.
Sprijinul financiar alocat atât din bugetul de stat, cât și din bugetul UE prin Programul Național Apicol pentru perioada 2014 — 2016 se distribuie pentru cinci măsuri, respectiv pentru realizarea sistemului informatic în vederea identificării stupilor, pentru achiziționarea de medicamente, pentru achiziționarea de mătci, roiuri pe faguri și/sau familii de albine, achiziționarea de stupi în vederea reformării stupilor uzați în urma deplasării acestora în pastoral și decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii.
Beneficiarii PNA 2014-2016 sunt apicultori, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, organizate în asociații de crescători de albine, federații, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislației în vigoare.

CITESTE "Fondurile alocate apicultorilor in urmatorii 3 ani"

Schite stupi verticali cu 12 rame

Exemple de schite ale stupului vertical cu 12 rame, cu gratie Hanneman si fund antivarroa si in cea cu 10 rame ingrosate in cat.
Corp Dadant 12 rame 1/1 + 2 magazii 1/2 reduse (varianta cu gratie Hanneman si fund antivarroa)

Corp Dadant 12 rame 1/1 + 2 magazii 1/2 reduse (varianta cu 10 rame in cat, fara gratie Hanneman)

CITESTE "Schite stupi verticali cu 12 rame"

Legea apiculturii a fost adoptată de Camera Deputaţilor fără a se ține cont de observațiile Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România

Legea apiculturii a fost adoptată de Camera Deputaţilor fără a se ține cont de observațiile Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, prin care erau semnate mai multe deficiențe cu impact negativ asupra acestui domeniu de activitate.

Mai mulți apicultori din țară nemulţumiți de forma în care, pe 10 decembrie, Camera Deputaţilor a adoptat Legea apiculturii. Aceștia i-au trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare prin care îi solicită să nu promulge legea, ci să o trimită înapoi la Parlament, pentru reexaminare.

În Legea Apiculturii votată de deputaţi se prevede că doar apicultorii care vor prezenta un carnet de stupină avizat de asociaţia din care trebuie să facă parte vor putea să îşi desfăşoare activitatea legal. Or, Constituţia prevede că “cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”.

“În acest context, o persoană fizică sau juridică care practică sau va dori să practice activitatea de apicultură va avea obligaţia, împotriva voinţei sale şi a dreptului la libera asociere garantat de Constituţia României, să se asocieze!”, susţin apicultorii.

Prin scrisoarea trimisă Parlamentului, ACA le atrage atenția deputaților că “pentru toate problemele si consecintele care se vor ivi din activitatea de stuparit pastoral (nerespectarea de distante, supraglomerari, procese penale), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale şi Parlamentul Romaniei vor trebui sa-si asume  responsabilitatea.”

Legea face şi precizări referitoare la organizaţiile şi asociaţiile acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ) pentru înfiinţarea şi menţinerea evidenţelor genealogice, respectiv registre genealogice.

Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi administratorii terenurilor agricole şi silvice, vor trebui să asigure apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente pe baza cererii pe care apicultorii le depun la consiliile locale. Până la data de 1 martie a fiecărui an, consiliile locale şi administratorii terenurilor agricole sau silvice au obligaţia să inventarieze suprafeţele de teren care se acordă apicultorilor pentru amplasarea stupinelor, cât şi baza meliferă existentă pe teritoriul acestora. Până pe 15 martie în fiecare an, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va solicita suprafeţele de teren inventariate în vederea informării crescătorilor de albine care doresc să se deplaseze în pastoral.

CITESTE "Legea apiculturii a fost adoptată de Camera Deputaţilor fără a se ține cont de observațiile Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România"

Lucerna

Lucerna este o specie erbacee, perena, cu sistem radicular bine dezvoltat ce patrunde pana la 10 m in pamant, conferind plantelor o rezistena la seceta deosebita si facand posibila cultura acesteia in regiunile de campie mai secetoase.
Inflorirea lucernei are loc in a doua jumatate a lunii mai la coasa I si in august-septembrie la coasa a II-a. Productia de nectar variaza intre 0,09 mg si 0,26 mg/floare cu o concentratie in zahar de 18-4.8%, in functie de soi si conditii pedoclimatice. Productia de miere la hectar se evalueaza la 25-30 kg la cultura neirigata si 200 kg la cultura irigata.

Conformatia florala este tipica de leguminoasa-papilionacee, inchizand in corola staminele si pistilul. In momentul cand albina introduce trompa in tubul floral se elibereaza staminele si pistilul, lovind-o sub torace, stigmatul venind in contact cu polenul cules de la o alta planta se efectueaza polenizarea. Şocul produs face ca albinele sa evite deschiderea florilor, culegand in aceste conditii in special nectar.

Imagini cu lucerna:

CITESTE "Lucerna"

Cicoarea de gradina

Cicoarea de gradina este planta erbacee, bienala, raspandita aproape pe
toate continentele, se cultiva ca planta alimentara pentru frunzele folosite pentru salata, iar varietatea sativus se cultiva pentru ridacina din care se fabrica surogatul de cafea.

Cicoarea de gridina infloreste in iulie-octombrie furnizand familiilor de albine un cules de intretinere.
Valoroasa pentru apicultura este si specia de cicoare spontana ce creste pe marginea drumurilor, pe campii, in fanete si pasuni ca buruiana si care ofera un cules de inceput de toamna cand flora melifera este saraca. Cantitatea de miere la hectar se aproximeaza a fi 100 kg.

Imagini cu cicoarea de gradina:

CITESTE "Cicoarea de gradina"

Sfecla de zahar

Sfecla de zahar, specie bianuala, se cultiva pe mari suprafete in tara noastra si isi gaseste utilizari atat in industria zaharului si spirtului cat si in zootehnie.

Datorita plasticitatii ecologice mari se cultiva cu deosebita rentabilitate in multe zone ale tarii. Pentru apicultori un interes deosebit il are sfecla seminceri care furnizeaza din abundenta nectar si polen.
Sfecla de zahar infloreste in iulie-august, iar durata de inflorire poate depasi 30 de zile, fapt cu atat mai important cu cat flora melifera este saraca in aceasta perioada. Familiile de albine beneficiaza, de la sfecla de zahar de insemnate cantitati de polen si de nectar, productia de miere evaluandu-se la 5- 15 kg/ha.

Imagini cu sfecla de zahar:

CITESTE "Sfecla de zahar"

Sorgul

Sorgul este o planta cu crestere viguroasa, anuala sau perena, se cultiva in regiunile mai secetoase din sudul, estul si vestul tarii. Are numeroase intrebuintari, furnizand materie prima pentru fabricarea celulozei si hartiei, spirtului si berii, ca furaj in brana animalelor si unele folosinte casnice. Sorgul infloreste din iulie pana in septembrie furnizand familiilor de albine culesuri bogate de polen.

Sorgul este un gen de plante din familia Poaceae. Reprezentatul principal, Sorghum bicolor, este principala cereală pentru pâine în Africa, Europa de Sud, America Centrală şi Asia de Sud. Sorgul îşi are originea în Africa de Est, fiind o cereală adaptată la clima caldă şi uscată. O specie de sorg utilizată ca plantă energetică este iarba de Sudan (S. sudanense).

Imagini cu sorgul:

CITESTE "Sorgul"

Porumbul

Porumbul este socotit ca planta melifera deoarece furnizeaza familiilor de albine importante cantitati de polen.

Porumbul cultivat pentru boabe infloreste in luna iunie, iar cel cultivat
pentru insilozare sau masa verde in hrana animalelor din iunie pina in octombrie, in raport cu data semanatului. Productia de polen pe panicul este de 1 gram, iar la hectar de 22 kg. In perioadele deficitare, cand sursele de hrana proteica sunt neindestulatoare, se recornanda administrarea polenului obtinut prin recoltarea paniculelor, conditionat si pastrat corespunzator. Recoltarea paniculelor nu stanjeneste cu nimic dezvoltarea si polenizarea normala a culturii. In cazul stuparitului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui si porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturi.

Imagini cu porumb:

CITESTE "Porumbul"

Mustarul

Mustarul alb, specie anuala, cultivata pentru semintele sale ce au un
continut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obtinerea mustarului condiment. Ca planta de nutret, se cultiva in amestec cu alta planta furajera dand productii mari de masa verde la hectar.
Semanatul se face primavara cat mai timpuriu, iar inflorirea are loc
dupa aproximativ 40 de zile de la semanat, cu o durata de 20-30 de zile, timp in care albinele cerceteaza intens florile culegand nectar si polen din abundenta.
Productiile medii de miere ce se obtin de la mustar in anii normali sunt de 40 kg/ha. Specie pretentioasa la umiditatea solului si din atmosfera, secreta nectar dupa ploi si in primele ore ale diminetii.
Pe timp secetos secretia de nectar scade foarte mult sau chiar inceteaza. Nectarul are o concentratie de zahar intre 20 si 60%. Avand o perioada de vegetatie scurta se poate folosi la alcatuirea conveerului melifer pentru a asigura surse esalonate de cules din primavara pana toamna tarziu.
Cultura de mustar este foarte rentabila, obtinandu-se o productie medie de 1.000- 1.200 kg de seminte la hectar, aplicand minimum de lucrari agrotehnice.

CITESTE "Mustarul"

Rapita

Rapita de toamna, specie anuala este cultivata ca planta oleifera datorita
continutului ridicat in ulei al semintelor. Rapita are o importanta deosebita in dezvoltarea familiilor de albine inflorind in luna aprilie si acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi si cel de la salcam.
Inflorirea culturii dureaza aproape o luna, iar productiile de miere ce se pot obtine sunt de 35- 100 kg la hectar.

Rapita de primavara, se seamana primavara timpuriu, in martie-aprilie, iar inflorirea are loc in mai-iunie, cu 20-25 zile mai tarziu ca rapita de toamna prelungind perioada de cules de la aceasta specie.

Mierea de rapita se recolteaza in luna mai, daca provine din insamantari de toamna. Coloratia este foarte slaba, nu depaseste 35 mm pe scara Pfund (gradata de la 0 la 140mm). Mirosul este specific, amintind de varza. In schimb, gustul este foarte placut, nefiind atat de dulce. Continutul de apa este destul de ridicat, 18%, datorat si grabei de la recoltare, mierea de rapita poate cristaliza chiar in faguri, devenind imposibil de extras. Valoarea ph este relativ ridicata si aciditatea destul de slaba - (ph = 4, aciditatea totala de ordinul a 15 meg./kg). Conductibilitatea electrica foarte scazuta indica un continut scazut in substante minerale.

CITESTE "Rapita"

Alunul

Alunul are o deosebita importanta apicola intrucat infloreste foarte timpuriu in primavara si furnizeaza familiilor de albine polen, care contribuie simtitor la dezvoltarea si cresterea puietului. In anii cand albinele nu pot zbura la cules, datorita timpului nefavorabil din februarie-martie, se recomanda recoltarea florilor barbatesti de alun (martisorilor) din care prin scuturare si cernere se obtine polenul galben, foarte bogat in vitamine. Acesta se poate administra ca hrana familiilor de albine sub diferite forme.

Alunul (Corylus avellana) este un arbust de 3-5 m, intalnit in zonele deluroase si submontane, ale carui proprietati medicinale sunt cunoscute de foarte mult timp. Il gasim prin tufisuri, taieturi si margini de padure, grohotisuri si chiar poieni.

Alte denumiri ale alunului: alunel, fundici, rânză, tufă

Partile folosite: frunzele, fructele si mugurii.

Recoltarea mugurilor de alun se face in luna aprilie, a frunzelor in lunile iunie si iulie, iar recoltarea fructelor se face in lunile octombrie si noiembrie.

Compozitie chimica

Alunul contine polifenoli, acizi fenol carbonici, flavonoide, ulei volatil, zaharuri, saruri minerale etc. Fructele au un continut redus de apa si sunt foarte bogate in umei gras.

Contin proteine, hidrati de carbon, saruri de potasiu, calciu, fosfor, fier, si vitamine.

Indicatii terapeutice

Datorita faptului ca fructele sunt bogate in vitamine, calciu, fosfor, fier si potasiu, acestea au proprietati nutritive si energetice.

Frunzele sunt utilizate ca vasoconstrictoare, tonifiante venoase in tratamentul varicelor si edemelor, ca antihemoragic si pentru marirea rezistentei capilarelor. Uleiul volatil obtinut din frunze are proprietati vasoconstrictive si bacteriostatice.

Scoarta se recomanda in febra intermitenta, iar amentii, ca sudorific si astringent

Alunele au o valoare nutritiva foate mare. Sub aspect energetic, 100 g de alune au o valoare de 2890 kj, fapt ce fundamenteaza recomandarile alunelor ca energizant la bolnavii de tuberculoza si la diabetici. Alunele sunt recomandate tinerilor aflati in crestere, persoanelor anemice, femeilor in timpul sarcinii, copiilor debili si persoanelor de varsta a treia. Uz intern: Alunul poate fi folosit pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: anemie (se recomanda consumul de fructe), colesterol (alunele crude scad nivelul acestuia), teniaza (se recomanda administrarea uleiului de alune), crestere (stimuleaza cresterea), tuberculoza (se recomanda consumul de alune datorita continutului de materii grase), litiaza urinara (se recomanda consumul de alune crude sau ulei de alune), tonificarea vaselor (extractul de frunze de alun intareste vasele de sange si combate aparitia varicelor), graviditate (alunele crude au calitati energizante si revitalizante)Uz extern: Frunzele si scoarta pot fi folosite pentru plagi atone si ulcere.

Imagini cu alunul:

CITESTE "Alunul"