luni, 13 ianuarie 2014

Largirea cuiburilor

Largirea cuiburilor

Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prinlargirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin detemperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura.- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Seadauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cuapa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului.Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prininversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.
CITESTE "Largirea cuiburilor"

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana

Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosimurmatoarele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau incelulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se aflacate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauzaca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacescaceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita inspatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nudispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoiturnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cuserbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Estede dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evitaaceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
CITESTE "Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana"

duminică, 5 februarie 2012

LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi :

Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni :
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara


Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.

Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. La deschiderea stupului constatam :
- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete
- prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta.


Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de hranire.

Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosim urmatoarele rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei


In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.

In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.

Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare sunt:
- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la aparitia culesului de polen.
- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.
- Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.

Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.

Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara.

Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale:
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante


Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant.

O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.

Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.

Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !

CITESTE "LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA"

INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE

Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.

ROIREA ARTIFICIALA
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.

Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.

Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.

A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.

- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.

- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.

- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.

- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.

- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.

- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.

- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.

- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.

- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.

Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.

Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:

- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.

Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.

Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.

- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.

- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.

ROIREA NATURALA
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.

Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.

Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.

Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.

Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.

Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

CITESTE "INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE"

INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI

In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri concrete .

INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI
Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.

Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal
Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului.

Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. La aparitia unui cules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acesti faguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. De aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu cei goi de la extremitati.

Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltarea maxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna, fagurii neacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute.

O alta metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura), apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet), 2-3 faguri claditi, goi, alti 2-3 faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.

In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Daca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby.

Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.

Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Din familia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurile au incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara.

Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate.

INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE
Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. In orice caz daca l-ati ales, alegerea a fost inspirata !!!

Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi, stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.

Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.

INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI
Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna, succesul este asigurat.I ata cum se manuieste:

Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor.

Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasupra fundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Cand familiile au matci tinere si prolifice, populatii numeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere, cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau - cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine.

Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoita sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. La pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate.

Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine, intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape !


CITESTE "INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI"

STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE

Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. In aceasta situatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .

Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman

a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)
b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet
c , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor
f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)




Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman

a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)
b) Corpurile in care a iernat familia , inversate , pentru intensificarea cresterii de puiet
c , d , e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare
f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)




* Scheme de intretinere in stupi multietajati , dupa C . Antonescu

CITESTE "STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE"

NARCOTIZAREA ALBINELOR

In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.

Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot, aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei , presupune respectarea catorva pasi obligatorii, pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului.

Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa odata doza marita are efectul eterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva.

Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire :

Pregatirea afumatorului - afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Este recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari), a protoxidului de azot. In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii.

Pregatirea azotatului de amoniu - azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.

O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.

ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cu alte substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu!

Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor - pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam sacul si podisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei !

Deoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.

Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.

Bibliografie : M.Atanasiu ; Apicultura in Romania nr.3/82 ; Literatura apicola diversa
ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate, problematica expusa

CITESTE "NARCOTIZAREA ALBINELOR"

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE

Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.

Roirea artificiala prin stolonare
Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare .

Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.

In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor, seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective.

Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza.

Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta .

Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate , pentru toate roiurile formate.


Roirea artificiala prin divizare
Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.

Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare.

Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Unii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ).

Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen maxim fiind 15 iunie .

Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.


Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza
Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza - alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit.

Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi). Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze.

Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.

Metoda dublarii efectivului familiilor de albine
Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Aceasta o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie, deci si a parazitului.La stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.

Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. La corpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In corpul superior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.

Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre matci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator.

Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

Bibliografie : I.Stancu , Apicultura in Romania , martie `89 ; Literatura apicola diversa
ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate, problematica expusa

CITESTE "CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE"

ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALARE

Printre metodele de inmultire a familiilor de albine, exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. Din pacate in Romania, nu este indeajuns exploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.

Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania, nu este indeajuns exploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.

Echipamentul folosit - principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet), de la care vine practic si numele metodei.

Dupa cum vedeti in imagine, acest pachet are o constructie simpla si ieftina.Peretii frontali sunt din plasa de sarma , in scopul asigurarii unei bune ventilatii. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului.

Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare, trec mai mult de 12 ore.

Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cea mai utilizata colivie este cea din fig.2. Palnia din carton are diametrul superior mare, iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.

Matcile - pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse maxime de dezvoltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se va face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.

Formarea roiurilor - este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Este foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie, pentru conditiile din Romania. Lucrarea incepe dimineata (ora 10 - 11), cand albina batrana este la cules.Introducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele.

Stupul vizat se deschide si identificam matca. Fagurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr-o cutie(corp de stup).De pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu o perie moale, albinele in palnia pachetului.In aceasta faza, pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1,5 kg albina. Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina, insa noi le recomandam pe cele de 1,5 kg, care sunt mai performante.

Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit. Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte.

Transportul pachetelor - dupa formare si depozitare,pachetele cu albine se transporta, de preferinta noaptea, la noua vatra aflata la min. 3 km de cea veche. Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.

Instalarea roiurilor - instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati insa), dotati cu 5-6 faguri artificiali. Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac), se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. In acest ultim caz albinele parasesc singure pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1. Nu se administreaza drept hrana miere !

Ingrijirea roiurilor - in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar.In maxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte,pentru eliminarea acarianului Varroa.

Recomandari finale - producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa lazii-pachet, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc ! Respectati intocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este deloc asa , si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina !

Bibliografie : Literatura apicola diversa
ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate, problematica expusa

CITESTE "ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALARE"

CALENDARUL APICULTORULUI

De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. Acesta fiind faptul, am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. Iata ce aveti de facut :

Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine ; pasarile,animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac, o neliniste a familiilor, determinandu-le sa consume hrana suplimentara ; soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort .
- supraveghem zborurile de curatire ; asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila ; daca vremea permite,albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic.
- supravegherea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei starilor anormale ; nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va pierdeti timpul de pomana.
- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii.
- repararea, curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor ; insarmarea ramelor.
- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.

Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna ; curatam zapada, imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.
- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se va face numai cu faguri de la rezerva, turte de miere si zahar pudra sau serbet ; aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cu ele).
- curatam urdinisul stupilor, supraveghem familiile facand controale auditive ; reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca este nevoie se pune in functiune adapatorul.

Martie
- in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.
- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.
- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.
- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ; stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajul existent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.
- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt la toate familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mare prudenta.
- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului ; executarea acestor tratamente este foarte importanta.

Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il fac acum ; largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargerii cuibului" au cale libera.
- dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.
- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familii temporare etc.
- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem rama claditoare.
- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentru preintampinarea furtisagului.

Mai
- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali ; instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .
- mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali ; unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducem faguri artificiali la cladit.
- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura ; la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.
- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere .
- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari de matci.

Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara .
- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.
- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei ; extragem mierea de la culesurile de vara.
- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee de imperechere a matcilor.

Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerea lor in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.
- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.
- pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb ; valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine cantitati importante de miere ; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.
- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ; preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.

August
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului ; stimularea cu miere, sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma ; folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil .
- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzator urdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.
- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)
- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .
- echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.

Septembrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.
- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionam ceara si propolisul.
- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta).

Octombrie
- impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale care provoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalam gratiile contra soarecilor.
- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ; ultimul tratament obligatoriu fara puiet.
- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam si supraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.

Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor .
- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.
- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare.
- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare.

Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.
- indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguram o liniste deplina in stupina.
- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.

Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.

CITESTE "CALENDARUL APICULTORULUI"
;