Prigoria sau albinărelul

Dintre toate păsările, cel mai mare duşman al albinelor este prigoria, care îşi adună hrana de la 7-8 km distanţă de cuib, o pereche de prigorii putând consuma într-un sezon cca 20.000 albine. Un stol de 100 de prigorii fac ca o stupină de 50 de stupi să devină neproductivă, nefiind în stare să-şi adune nici rezerva de hrană necesară iernării. Prigoriile fac pagube mari mai ales atunci când sunt în număr mare (fiecare prigorie consumând pe zi în medie câte 60-70 de albine). Consumul cel mai mare de albine se face în lunile mai şi septembrie, albinele nedepăşind totuşi 50% din hrana consumată, acolo unde mai sunt şi alte insecte.

Prigoriile s-au împuţinat restrângându-şi zona de activitate şi sunt protejate de mult prin lege, fiind considerate păsări folositoare agriculturii şi silviculturii. Cu toate acestea, în condiţiile atacării în masă a unor stupine mari se poate cere aprobarea organelor silvice pentru vânarea lor şi apărarea stupinelor.

Masuri de apărare

• stupinele să fie instalate la distanţe cât mai mari de cuiburile prigoriilor;
• prigoriile să fie îndepărtate prin sperietori (zmei zburători etc.);
• cuiburile prigoriilor şi prigoriile pot fi distruse după obţinerea aprobării <>, prin momeli otrăvite, gazare, astuparea găurilor cu ghemotoace de iarbă îndesate la 50-60 cm adâncime, întinderea unui fir de nailon de pescuit de care se agaţă aţe de nailon subţire, lungi de 20-30 cm, care la capătul de jos au prins câte un ac mic de undiţă prevăzut cu câte un trântore etc.
• folosirea unor curse speciale (sub forma unui tub cu diametrul de 18 cm, lung de 32 cm) prevăzute la ambele extremităţi cu câte o clapă acţionată de un arc care permite intrarea păsării dar nu şi ieşirea; cursele se introduc în galeriile prigoriilor, îndeosebi când acestea clocesc şi se ridică după 2-3 zile;
• astuparea galeriilor cu cârpe îmbibate cu diferite substanţe otrăvitoare;
• folosirea unui şoim împăiat şi proptit bine pe post de sperietoare (şoimul fiind duşmanul cel mai mare al lor);
• folosirea unor prigorii moarte ca sperietori (cu aripile răsfirate, agăţate pe pari înalţi în mijlocul stupinei).

CITESTE "Prigoria sau albinărelul"

Lupul albinelor (Viespea mare) Dusmanul Albinei

Bărzăunele, viespea mare sau bondarul atacă lucrătoarele ce se întorc de la cules hrănindu-se cu acestea. Corpul viespiei mari are o lungime de 30 cm, o culoare galben-brună şi dungi galbene pe torace şi abdomen. Îşi construieşte cuibul în pământ. Stropirea cuiburilor cu tetraclorură de carbon le ucide imediat.

Lupul albinelor este o viespe mai mică decât bărzăunele, fiind însă foarte puternică, putândprinde si ucide din zbor albinele, ducându-le la cuib pentru a fi date ca hrană larvelor. Lupta cu aceste viespii se face prin descoperirea şi distrugerea cuiburilor (clădite în pământ) prin turnarea de sulfură de carbon sau 5-6 litri de motorină prin intrarea principală a cuibului, după care o astupăm cu pământ.

CITESTE "Lupul albinelor (Viespea mare) Dusmanul Albinei"

Furnicile Dusmanul Albinelor

Atacă stupii mai ales noaptea, consumând miere şi uneori puiet.

Neputând lupta cu ele albinele, atunci când atacul e masiv îşi părăsesc locuinţa. În astfel de situaţii, deşi furnicile sunt folositoare, trebuie luate măsuri severe:

• turnând pe locul furnicarului petrol,
• punând într-o cutie acoperită cu o pânză metalică cu ochiuri de 2-2,5 mm: arseniat de sodiu (3-4 g amestecate cu puţin zahăr); în loc de arseniat de sodiu putem folosi o soluţie de borax (20 g borax la 100 g apă fierbinte, amestecate cu 100 g zahăr);
• in caz de atac puternic furnicarele situate în apropierea stupinelor se vor desface, de preferinţă seara, cu ajutorul unui ţăruş se vor face câteva găuri în furnicar, peste care se va turna petrol, păcura, apă fiartă sau var nestins;
• de asemenea se pot folosi vase cu sirop de zahăr cu adaos de insecticide, acoperite cu sita deasa de sârma, care se vor pune sub stupi sau pe potecile stupinei.

Nu este admis să nesocotim însă rolul furnicilor în combaterea biologica a unor dăunători ai pădurilor. Pentru acest motiv nu este indicat să desfiinţam furnicarele situate la o distanţă mai mare faţă de stupină ci trebuie să apăram doar familiile de albine împotriva atacului furnicilor din imediata apropiere.

In cazul in care atacul nu este prea puternic, furnicile pot fi alungate si astfel:

• imbibam scândura de zbor, hrănitoarele şi podişorul cu ulei de floarea soarelui şi avem grijă să tinemîn stupină numai familii de albine foarte puternice;
• in jurul stupilor atacaţi se presara cenuşă, sau sare iar suporturile stupilor se ung cu păcură;
• de asemenea, sarea de bucătărie presărată în jurul furnicarelor îndepărtează furnicile din prisacă;
• furnicile mai pot fi alungate cu naftalină, superfosfat, frunze verzi de pelin sau apă în care a fiert pelinul cu un adaos de 5 g de sare de bucătărie la un litru de soluţie (adăugată prin stropire sub fundul stupilor şi între stupi.

În mod obişnuit furnicile după ce atacă stupul se retrag în furnicarul lor, dar sunt şi cazuri în care îşi organizează cuibul chiar în stup, dincolo de diafragmă şi pot distruge familii întregi de albine sau să le reducă foarte mult capacitatea productivă.

CITESTE "Furnicile Dusmanul Albinelor"

Diareea la albine

Nu este propriu-zis o boală ci un fenomen produs de supraîncărcarea cu excremente a intestinului gros, fiind periculoasă atunci când apare ca o consecinţă a nosemozei.

În general, este o consecinţă a relei funcţionări a intestinului gros, atunci când glandele sale nu mai secretă catalaza. Excesul de rezidii şi fermentarea intestinală extind la maximum pereţii intestinului şi a pungii rectale, apăsând asupra tuturor celorlalte organe de digestie şi împiedicând oxigenarea normală a sângelui. Hrana de calitate inferioară, pe timpul iernii, frigul, zgomotul, lumina prea puternică şi lipsa de aer determină o acumulare prea mare de reziduuri şi, în lipsa unui zbor timpuriu de curăţire, albinele nu mai sunt în stare să le reţină, împrăştiindu-le pe faguri, pe scândura de zbor etc., întreaga familie fiind ameninţată cu pieirea. Dacă albinele au parte de un zbor timpuriu diareea se vindecă de la sine.

Primele semne de diaree se pot observa prin ascultare la urdiniş cu tubul acustic sau deschizând stupii, simţim un miros greu emanat din interior, albinele şi fagurii fiind murdari. Aceste manifestări sunt asemănătoare cu cele ale nosemozei şi amibiozei şi, de aceea, se recomandă trimiterea probelor la laborator pentru analize.

În afara consumului mierii necorespunzătoare şi a nosemozei, sucurile zaharate pe care albinele le culeg toamna târziu de pe fructele căzute de prin pomi şi de la struguri, pot declanşa de asemenea diareea. La fel şi zgomotele prea mari produse iarna de ciocănitori, şoareci, o circulaţie prea activă şi zgomotoasă de autovehicule pe un drum din apropierea stupinei, ori deschiderea bruscă a podişorului, astuparea urdinişului cu cadavrele albinelor, umiditatea excesivă, siropul preparat greşit (prin adăugarea unei porţii prea mari de tartru pentru invertire, sau apă de puţ cu prea multe săruri minerale), lipsa apei etc.

CITESTE "Diareea la albine"

COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA

Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :

Molia de ceara (gaselnita)
Este un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati, precum si a puietului de albine.

Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare, prevazut cu rastele. Daca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt :

Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol. Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica, gaurita si prevazuta cu un grilaj, doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.
Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin.

Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%, cate 2 ml acid la litru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.

Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panza substanta activa. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica, camera trebuind a fi bine ventilata.

In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :
- Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi.
- La temperatura de 0 grade C, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.

Viespea(viespea comuna , etc.)
Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid, operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se introduce un sirop aromatizat. Acest sirop se prepara din apa, miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.

Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.

Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.

Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii), grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

CITESTE "COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA"

VARROZA ALBINELOR

Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Boala este produsa de un acarian , Varroa Jacobsoni , care ataca albinele in toate fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, pe o perioada de 2-3 ani , ducand in final la distrugerea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1, fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.

Manifestarea clinica
Albinele si trantorii prezinta malformatii, puietul este pestrit, larvele mor in pozitii nefiresti, albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul, mortalitate mare in faze avansate. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.

Depistarea bolii
La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea; daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor ; acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. In ultima faza de infestare, acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.

Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis", insa circulatia facila a albinelor (pastoral, vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.

Tratament Varroza cu Varachet
Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. Este un medicament de sinteza, cu un bun randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii), nu actioneaza si asupra puietului capacit. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.

Modul de administrare
Toamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Intervalul intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.

Prin urdinis, asezata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat, 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.

Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptul ca puietul este putin extins. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scazuta, si pericolul mare de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.

Tratament Varroza cu Mavrirol
Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate, actionand prin contact. Prezentarea este in role de 5 m, o cutie fiind folosita la 10 familii.

Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare, se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib, actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului), pentru ca riscati sa contaminati mierea. Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet, astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.

Tratament Varroza cu Acid Formic
In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului, cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.

Modul de administrare
O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime, se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat, deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml. Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici, pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile, facem o pauza de alte 7 zile, si apoi repetam operatiunea de 3 ori, in total fiind facute 4 tratamente. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.

Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.

Tratament Varroza cu metode bio
Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta, puietul de trantor ; apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti, insamantati si capaciti sa fie recoltati. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

Concluzii
Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem, putem obtine rezultate bune.

CITESTE "VARROZA ALBINELOR"

Nosemoza, metode de tratament

NOSEMOZA ALBINELOR

Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.

La o infestare incipienta cu nosema, semnele clinice sunt mascate, fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor, reduce drastic capacitatea de productie. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor, printr-o decimare rapida.

Semnele clinice
Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea adecvata a puietului.

Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea), punerea unui diagnostic sigur este mai complicata, necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat. Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect, prin cercetarea catorva albine moarte.

Se procedeaza in felul urmator : se ia albina, separam capul de corp si cu o penseta fina, scoatem intestinele. La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu, pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.

Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei
- inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor, dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou, este perfect.
- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect, se distrug.
- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile, indiferent de varsta si calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv), sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice, se fac fumigatii cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
- supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.
- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.

Tratament Nosemoza cu Protofil
In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii, nici albinelor, nici produselor stupului. Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente), stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor, inhiband parazitul.

Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar, miere si zahar, cate 34 ml/kg. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. Tratamentul se executa de cate ori este nevoie, cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.

Tratament Nosemoza cu FumidilB
Un alt preparat, mai vechi, adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. Ca principiu activ, Fumidil B, are la baza antibioticul fumagilina.

Administrare :
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop, la una medie 18 g/0,750 litri sirop, iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop. Aceste cantitati se administreaza saptamanal. Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor, cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas , livrat ca hrana. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare. Dupa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic, exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. Recomandam mare precautie.

Tratament Nosemoza - Neconventional
Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru, coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.

Concluzii
Orice tratament folositi, respectati dozele ,modul de administrare recomandat, perioada etc. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice, pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.

CITESTE "Nosemoza, metode de tratament"

Gandacul mic de stup - Aethina Tumida

Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania.Daca da,ce este de facut? Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :

Gandacul mic de stup - Aethina Tumida

Autor : Drd.biolog expert Chioveanu Gabriela
Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala - Bucuresti

Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. În 1998 a fost identificat si pe continentul american, în SUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si în alte tari. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului, precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia.

Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva - pupa si stadiul adult.

Oul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 1,4 mm lungime si 0,26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii, deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile, functie de conditiile de microclimat.

Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Este de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are aprox. 1cm. lungime. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar poate dura chiar mai mult. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. Deci, în stup la un moment dat, fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. În perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila. Larva intra în pamântul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care se termina printr-o celula, unde se va transforma în pupa.

Pupa este la început de culoare alba, dupa aceea începe si se pigmenteze. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. Acesta, este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata.

Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund în colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm. lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni.

Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei.

Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului.

In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere.

Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania, se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti, laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

CITESTE "Gandacul mic de stup - Aethina Tumida"

PUIETUL VAROS

Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie, am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.


Manifestare clinica
- pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate
- puietul moare in stadiu de larva si preninfa
- culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa
- fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat
- boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.

Raspandire si frecventa de aparitie
- ratacirea albinelor sau furtisag
- schimbul de faguri
- folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate, etc.
Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Dupa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant.

Prevenire si combatere
La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".


Tratament Puiet Varos
In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. Se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele.

Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel :
- reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine
- eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati
- dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine
- imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului
- stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.

Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .

CITESTE "PUIETUL VAROS"

DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE

Multi apicultori (mai ales cei incepatori), intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. Din aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste, multe dintre acestea putand fi evitate. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.


Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor
Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile, apicultorul avizat tragand concluziile necesare :
1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup. Verificam daca urdinisul este liber, curatam cu o sarma resturile daca este obturat. In cel mai rau caz familia este moarta.
2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca ceva, trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.
3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta.
4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece, indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. La fel, frecventarea masiva a adapatorului, in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului.
5 - Albinele aduc mult polen, inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. Este un semn de normalitate.
6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed, scurgeri de balegar de langa grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.
7 - Albine multe pe scandura de zbor, care isi balanseaza abdomenul, si au capul orientat spre camp,indica un cules bun. Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final, sau nu exista cules.
8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume), sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere.
9 - Albinele moarte in fata stupului , situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic.
10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau nelinistite, trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire.
11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup, acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati, inseamna ca familia se pregateste de iernare.

Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup
O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului.
1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit". Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.
2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei. Situatia se intalneste mai ales iarna.
3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza, care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta.
4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp, cu malformatii, indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.
5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor, indica prezenta bolii numita popular "puiet varos". La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente.
6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup. Fenomenul se intampla in perioada rece, cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis.

Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor
Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Iata cateva situatii :
1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului). Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta.
2 - Un zumzet slab si prelungit, de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp.
3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor".
4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform, care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid, indica ca familia ierneaza in conditii normale, fara probleme deosebite.

Examinarea olfactiva a familiilor de albine.
La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute, folosindu-si simtul olfactiv , asta mai cu seama in perioadele calde ale anului.
1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana. Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit.
2 - Mirosul caracteristic de clei de oase, indica prezenta locii americane. Mirosul este dat de puietul capacit descompus.
3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate.
4 - Mirosul placut, intalnit mai ales vara si primavara, pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru si al albinelor.

Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus, o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri. Bineinteles ca pe langa toate acestea, daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sapati adanc. Aveti o viata inainte !

CITESTE "DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE"

LOCA EUROPEANA

Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice, pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala, daca luam masurile adecvate.


Manifestare clinica
Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine, decat loca americana. Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.

Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule, fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru", fiind similar cu cel al otetului.

Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului", aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde, decat in cazuri rare).

Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine hoate sau ratacite, miere contaminata, unelte contaminate si toate celelalte.

Combatere si tratament
Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant, la fel si absenta culesurilor in primavara. Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.

Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii, banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului, ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.

In cazuri foarte grave, daca nu putem controla boala, se fac tratamente cu antibiotice - TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor, ramelor, uneltelor, fagurilor cu hrana, etc.

Sfaturi finale
Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani, ca masura de preventie.

CITESTE "LOCA EUROPEANA"

LOCA AMERICANA

Loca americana este o boala bacteriana, foarte contagioasa, produsa de agentul patogen Bacillus larvae. Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire. Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit, iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de temut. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina), unelte , miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii afectate de boala.


Manifestare clinica
Aspect imprastiat al puietului, moartea larvelor (numai a celor capacite), miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor, prezenta solzisorilor uscati.

Diagnosticare
Cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii), se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" ; se ia un betigas, chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung, sigur este loca americana ; lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie, mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.

Tratament Loca Americana
Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie, atatea obicee". In principiu boala se poate trata cu antibiotice, numai ca de aici pleaca toate divergentele. Antibioticele sunt "proscrise" in U.E, iar prin tratament acestea trec in miere, polen, ceara, pastura si produsele devin impropii exportului.

Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave
Unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat, cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" ; procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate, cu recuperarea cerii. Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat, prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali, albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1, daca nu exista cules in natura. Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.

Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor, contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. In literatura de specialitate, mai este o referire la tratamentul cu antibiotice, care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica. Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. Cert este ca pe plan legislativ, fiecare tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol, neajungandu-se la un punct comun.

Acum sa trecem la Romania
Ca si altii (ex.americanii), in Romania unii specialisti considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. Pretul este insa mare, stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana, intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).

Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor, ramelor, fagurilor de la rezerva ; dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis", etc.

Combaterea si tratarea bolii
Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe, mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN, SULFATIAZOL, TERAMICINA ; modul de administrare, dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.

Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara, propolis, ii spalam cu lesie de soda caustica 4%, clatim bine cu multa apa, apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala, flambam usor ramele cu flacara ; spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele ; curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman, fiind total interzisa hranirea albinelor ;

Doua sfaturi de incheiere
NU faceti tratamente preventive cu antibiotice, pentru ca nu sunt necesare. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. Celalalt sfat este : preveniti boala, pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !

CITESTE "LOCA AMERICANA"

TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE

Dupa cum se stie , folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. Totusi , sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza , cu respectarea precautiilor recomandate . In acest sens am primit de la cer.Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari :

Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana

Autor : Drd. biolog expert Chioveanu Gabriela
Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala - Bucuresti

In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de
laborator, tratamentele cu antibiotice se aplica in familie, dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva.
Tratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din Romania si autorizate a se folosi sunt:

1. Tratamentul cu LOCAMICIN conform prospectului redactat de producator;

2. Tratamentul cu OXITETRACICLINA. Doza este de 0,5 - 0,75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop, cate 250-500 ml / administrare/ familie, in functie de puterea familiei si gravitatea bolii. Pentru a avea eficacitatea scontata, se efectueaza neaparat 4 - 5 administrari cu sirop medicamentat/familie, la interval de 4-5 zile.
De asemenea, antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia, si pentru a nu se degrada, nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C, cat se suporta prin incercare cu mana). Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator.
Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la export.

3. Tratamentul cu ERITROMICINA se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala. Eritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat, pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la oxitetraciclina.
Deci, daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la oxitetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. Doza este de 0,3 g eritromicina la 1 l sirop, cate 250 - 500 ml/familie, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile.

4. Sunt interzise in UE si Romania folosirea de: streptomicina, nitrofuran, sulfatiazol, acid nalidixic si cloramfenicol.

5. In SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la oxitetraciclina, TYLOSINA. ACEST PRODUS NU ESTE TESTAT IN C.E. SI NICI IN ROMANIA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE.

6. Totodata trebuie sa fac precizarea ca : oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot oxitetraciclina.

CITESTE "TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE"

MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL

In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor, substante dezinfectante si modul lor de folosire. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare, conditii externe de mediu, rezistenta biologica a familiilor de albine, gradul de infestare etc.

MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE

VARACHET - VARACHET FORTE
Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei, aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme, avand ca substanta activa amitraz-ul.Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine, pe tot parcursul sezonului activ. Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit.

O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea , un tratament la 10 zile dupa primul , un tratament dupa extragerea mierii de salcam , un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui. Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie, cu 7-10 zile interval intre ele, din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.

Mod de administrare, dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat , 3 picaturi/corp Dadant , 4 picaturi/corp orizontal. Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup. Urdinisul se tine inchis 15-20 min.

Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C, arderea completa si fara flacara a suportului, etansarea perfecta a stupului, masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva.

Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte, care este o formula imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta). O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului.

MAVRIROL - BANDA IMPREGNATA
Mavrirol este un medicament aprobat in Romania. Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa. Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe.

Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal, iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. Primavara se mentin in stup 45 de zile, iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.

Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in ghem, iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo.

APISTAN - BANDA IMPREGNATA
Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz. Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat , care actioneaza prin contact direct. Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani,in orice perioada a anului.

Nu are alte restrictii de utilizare, totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea, datorita rezidurilor care raman in miere. Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.

APITOL - SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol. Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile. Temperatura mediului trebuie sa fie min.10 grade C, iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.

BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA
Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin. Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate , substanta activa trecand spre albine prin contact direct. Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an, timp de 5-6 saptamani. Se poate folosi tot anul,cand nu este cules.

API - LIFE - VAR
Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani. Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului. Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio. Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun. Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%), ulei de eucalipt, mentol si camfor(in varianta initiala).

PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa. Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile. Modul de administrare este prin picurare , la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului.

FOLBEX - BENZI FUMIGENE
Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impregnat in benzi. Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament),iar urdinisul se tine inchis 30 min. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii.

TIMOL - PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara. In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra. Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar. Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C, seara, inchizand si urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina singure substanta. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.

ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %
Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE. Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton, un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului, sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii. Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile, cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C. Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup, perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna). Tratamentele se fac si in prezenta puietului, indiferent daca este capacit sau nu.

ACID LACTIC - CONCENTRAT 15%
Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%. In toamna, cand nu mai exista puiet in familia de albine, fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie. Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.

MEDICAMENTE ANTI - NOSEMOZA

PROTOFIL - SIROP
Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale. Contine principii active ca vitamine, minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop , in paste 34 ml/kg de pasta. Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an.

FUMIDIL B - PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop, la una medie 18g/750 ml sirop, la un roi 18g/0,500 ml sirop. Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului, iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum.

ANTIBIOTICE DE UZ APICOL
ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale, stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !!

LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania, folosit in tratamentul locii americane sau europene. Substanta activa este oxitetraciclina. La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2,5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final. Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.

OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. O cantitate de 0,5-0,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari, cate 250-500 ml, la interval de 4-5 zile.

ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA , STREPTOMICINA , SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc. Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta, altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.

SUBSTANTE DEZINFECTANTE

SODA CAUSTICA - LESIE
Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn. Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa). Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape.

SODA CALCINATA - SOLUTIE
Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn, mai putin periculos pentru apicultor. Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa). Se aplica fierbinte pe stupi, operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.

ACID ACETIC TEHNIC - LICHID
Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor. Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati. Se aseaza la fundul stivei, intr-o tava, cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. 60-95 %, la litrul de volum.

ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa oxigenata , alcool 96 , batoane de sulf etc. Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.

CITESTE "MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL"