In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.
Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot, aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei , presupune respectarea catorva pasi obligatorii, pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului.
Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa odata doza marita are efectul eterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva.
Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire :
Pregatirea afumatorului - afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Este recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari), a protoxidului de azot. In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii.
Pregatirea azotatului de amoniu - azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.
O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.
ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cu alte substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu!
Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor - pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam sacul si podisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei !
Deoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.
Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.
Bibliografie : M.Atanasiu ; Apicultura in Romania nr.3/82 ; Literatura apicola diversa
ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate, problematica expusa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu